Comuna Cosna

In ,,raiul Moldovei" in SUCEAVA judetul SV, la 14 km de municipiul Vatra Dornei, 126 km de municipiul Suceava si 70 km de municipiul Bistrita se afla comuna Cosna la altitudinea de 840 m. Comunele ce imprejmuiesc Cosna sunt in partea de nord Carlibaba si Iacobeni, la sud Poiana Stampei si Ilva Mare (jud Bistrita Nasaud) la est Dorna Candrenilor si la vest Comuna Lunca Ilvei. Numele localitati este dat de raul ce o strabate .
Hotarele comunei Cosna coincid in zonele N, V si S cu hotarele dintre Moldova si Transilvania existente pana in anul 1769. Localitatea a fost cunoscuta inca din 1410, fiind inglobata in dania domnitorului Alexandru cel Bun facuta Manastiri Moldovita (acesta acorda manastiri Muntele suhard de pe raza satului Cosna) .
Din 1926 si pana in 1940, Cosna a fost incadrata in jud Campulung iar din 1940 pana in 1944 s-a aflat sub ocupatie maghiara. Reintegrata in jud Campulung pana in 1952, Cosna a facut parte din raionul Vatra Dornei pana in 1968, cand prin reforma teritorial-administrativa din februarie, a devenit sat al Comunei Dorna Candrenilor si a redevenit comuna in septembrie 2003, in baza legi nr.378 din 2003 prin vointa populatiei acestei Localitati.
Comuna Cosna are o suprafata de 20 878 ha (15 715 ha padure, 4 763 ha terenuri agricole) si o populatie de 1655 de locuitori.
Comuna este compusa din 5 sate: Cosna, Podu Cosnei, Tesna, Valea Bancului si Romanesti.
Satul Poducosnei este strabatut de drumul european 576 si de calea ferata ce face legatura intre jud Bistrita Nasaud, cu ramificatii de la Dealul Floreni spre Poiana Stampei si Dornisoara,
In '' Dictionarul toponimic'' Nestor Simon retine si explica denumirea Comunei Cosna, dar si a paraului Cosna astfel:
,,Cosna- rau in munti ostici ai Rodnei, acest rau se naste din Paraul Vacarilor si Izvorul Valfi, curge spre ost pana se imbina Cu Izvorul Bancului, la dreapta au influenti Paraul Iguanelor si Paraul lui Chirila"