Un fenomen ciudat din 26. 01. 2010

xxx

Unirea din 24 ianuarie 1859

       Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanţia colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinţa unirii, integrarea în graniţele Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigaţiei pe Dunăre, ş.a. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, şi erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Alegerile pentru Divanurile Ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Ţara Românească majoritatea covârşitoare a opiniei publice susţinea ideea Unirii, în Moldova lucrurile se arătau mai complicate. Partida unionistă, reprezentată de personalităţi ca Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu etc. avea în faţa ei opoziţia separatiştilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul mişcării separatiste, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi etc.). Aceştia doreau menţinerea separării, motivându-şi opţiunea prin posibila decădere a Iaşilor şi a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la Bucureşti. Având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria şi Turcia, precum şi pe cel al caimacamului (locţiitorului domnesc) Todiriţă Balş (înlocuit, după moartea sa, de Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei), separatiştii au reuşit, într-o primă fază, să câştige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (la 19 iulie 1857). În dorinţa de a-şi realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele electorale de reprezentare în Divanul ad-hoc, prin înlocuirea listelor electorale ale unioniştilor cu cele ale antiunioniştilor. Această manevră făcea ca numarul reprezentanţilor celor care nu împărtăşeau idealul de unire sa fie majoritar în Divan. În mai 1857, Ecaterina Vogoride a sustras o parte din corespondenţa secretă purtată de soţul ei cu rudele din Constantinopol. În acele scrisori, lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reuşit să zădărnicească unirea Moldovei cu Muntenia, falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc.[2] Cu ajutorul lui Costache Negri scrisorile compromiţătoare au fost publicate în ziarul unionist "L'Etoile d'Orient", ce apărea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor apărând la scurt timp şi în Moldova. Când sultanul Abdülmecid, cu asigurările Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilalţi supervizori (Imperiul Francez, Rusia Imperială, Prusia şi Regatul Sardiniei) au rupt relaţiile diplomatice cu Imperiul Otoman în 4 august.[3] Tensiunile dintre Anglia, Austria, ce încurajau Poarta să nu accepte noi alegeri, şi celelalte state participante la Congresul de la Paris, au fost dezamorsate de întâlnirea de la Osborne (9 august) dintre Napoleon III şi Regina Victoria, în urma căreia alegerile falsificate de Vogoride au fost anulate. În schimbul anulării alegerilor din Moldova, Napoleon al III-lea accepta varianta unei uniri parţiale a Principatelor, acestea urmând a avea doi domni, două guverne, două Adunări Legislative (parlamente). Instituţiile comune urmau a fi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Comisia Centrală de la Focşani, ce avea să se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun pentru ambele Principate şi armata. Au avut loc noi alegeri, astfel încât la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, şi prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate. În 7 şi 9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezoluţiile prin care se cerea: Respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor lor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 şi 1634; Unirea Principatelor într-un stat sub numele de România; Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării; Neutralitatea pământului Principatelor; Puterea legiuitoare încredinţată Adunării Obşteşti, în care să fie reprezentate toate interesele naţiei. Toate acestea sub garanţia colectivă a puterilor care au subscris tratatul de la Paris. Întrunite în capitala Franţei pentru a lua în discuţie cererile celor două Divanuri ad-hoc (10/22 mai - 7/19 august 1858), puterile europene au adoptat Convenţia de la Paris: Principatele îşi păstrau autonomia sub suzeranitatea Porţii şi sub protecţia celor şapte puteri; Se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, fiecare având instituţii proprii; Se înfiinţau instituţii comune precum Comisia Centrală de la Focşani (care elabora proiectele de legi de interes comun), Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, armata; Se prevedeau principii de organizare şi modernizare a viitorului stat (separaţia puterilor în stat, desfiinţarea privilegiilor de clasă, egalitatea în faţa legii, drepturi politice pentru creştini, libertatea individuală); Dreptul de vot ramânea cenzitar. [4] După încheierea Convenţiei de la Paris, care avea să joace rolul unei veritabile Constituţii a Principatelor, au urmat alegerile pentru Adunările Elective, care urmau să îi desemneze pe cei doi domni.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naţionale”[1]. Întrucât în textul Convenţiei nu se stipula ca domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naţionale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească. Adunarea electivă a Ţării Româneşti era însă dominată de conservatori, care deţineau 46 din cele 72 mandate. În această situaţie, liberalii radicali au iniţiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitaţie în rândul populaţiei Capitalei şi al ţăranilor din împrejurimi. O mulţime de peste 30 000 oameni s-a aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni, I.G. Valentineanu, nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră şi să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei". Într-o şedinţă secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

Nicolae Guta

Nicolae Guta, pe numele sau adevarat, Nicolae Lingurar, este un cantaret de manele din Romania. A lucrat la Caile Ferate Romane Petrosani, facand parte dintr-o echipa formata numai din rromi. Apoi a fost angajat la Regia Apelor din Petrosani, unde a lucrat 8 ani. Dupa Revolutie, Nicolae Guta a inceput sa cante, descoperindu-si vocatia pentru muzica de petrecere. Nicolae Guta a crescut intr-o familie din Livezeni, iar inaintea lui nimeni din casa n-a cantat. El insa crede ca a fost binecuvantat cu "harul si darul lui Dumnezeu", pe care l-a transmis fiicei sale, Nicoleta. A inceput sa cante dupa ureche, dar mai tarziu a studiat acordeonul la Scoala populara de Arta, vreme de un an si jumatate. S-a lansat la Timisoara, a cantat la Petrosani, in restaurante, iar astazi este printre cei mai cunoscuti cantareti de manele din Romania. Muzica sa se asculta chiar si peste hotare. Unul dintre fratii lui a ajuns cunoscut in Valea Jiului, dar nu pentru muzica, ci pentru afacerile cu fier vechi. La fel ca Nicolae, Samir si-a construit o vila imensa in localitatea Iscroni. Manelistul are doua fete si doi baieti: Nicoleta, Marian, Dana si Nicu.

Fumatul cauzeaza cataracta. Tigarile dauneaza grav cristalinului

         Exista o serie intreaga de factori care favorizeaza instalarea acestei afectiuni; pornind de la sex, culoare a ochilor, mostenire genetica, si pana la expunere la soare, rani oculare, obezitate, exces de steroizi si imbatranire, cataracta poate avea efecte devastatoare, ducand pana la pierderea totala a vederii. Studiile de specialitate atentioneaza asupra celor doua cai prin care aceasta afectiune ataca ochii. In primul rand, radicalii liberi prezenti in fumul de tigara asalteaza in mod direct ochiul, vatamand structura proteica si membranoasa a cristalinului. In al doilea rand, fumatul reduce cantitatea de antioxidanti din organism, precum si unele enzime care ajuta la inlaturarea proteinelor din cristalin. In timp, aceasta asociere devastatoare dubleaza riscul de aparitie a cataractei la care se expune un fumator care consuma circa un pachet de tigari pe zi, prin comparatie cu o persoana nefumatoare, cu un trecut similar. Chiar si asa, este greu de crezut ca argumentul va convinge pe cineva sa renunte la tigari, in conditiile in care fumatul a fost deja relationat de multe alte afectiuni care ameninta nu doar sanatatea, ci si viata in sine. Dintre acestea, amintim doar bolile de inima, bronsita, emfizemul pulmonar, atacul de cord, multitudinea de tipuri de cancer si halena cronica. In vreme ce multi fumatori nu par sa fie inspaimantati de niciunul dintre avertismentele emise de medici pana acum, si mai putini dintre acestia dau semne ca s-ar gandi la cei din jur. Ar fi ideal ca ei sa realizeze raul pe care il fac oamenilor care sunt nevoiti sa inhaleze fumul tigarilor lor, care nu le intra doar in plamani, ci si in ochi. In ziua de astazi, operatia de cataracta are o rata de succes de 90%, existand sanse reale ca pacientul sa isi recupereze vederea. In unele cazuri, persoanele operate pot dezvolta complicatii, dar statisticile scot la iveala o incidenta foarte mica in acest sens. Din pacate insa, pentru fumatorii vechi, vestile nu sunt prea bune - chiar daca renunta la tigari riscul de a suferi de cataracta se dovedeste a fi cat se poate de real, chiar si dupa 20 de ani. Totusi, beneficiile aduse de renuntarea la fumat sunt incontestabile, ele imbunatatind calitatea vietii individului, precum si sanatatea acestuia. Ce este cataracta? Afectiune caracterizata printr-o suita de modificari cu caracter degenerativ care actioneaza asupra structurii ochiului prin aglomerarea locala a proteinelor din cristalin. Intreg procesul obstructioneaza vederea, si, netratat, duce la pierderea totala a acesteia. Cataracta poate afecta ambii ochi, si principala cauza a ei este inantarea in varsta. Aparitia bolii mai poate fi influentata si de rani oculare, anumite medicamente, dar si de diversi factori care tin de mediul inconjurator si de stilul de viata adoptat. Din pacate, unele cazuri sunt congenitale. Cum se depisteaza? Ca urmare a unui set complex de analize care vizeaza acuitatea vizuala si structura interna a ochiului. Persoanele suspectate de cataracta, pot acuza imposibilitatea de a percepe culorile aprinse la adevarata lor intensitate. Uneori, lumina le poate parea prea puternica, si este posibil sa vada dublu. De fapt, acest ultim aspect este caracteristic instalarii precoce a bolii. Daca experimentezi unul sau mai multe dintre simptomele de mai jos, mergi urgent la medicul oftalmolog! * vedere intunecata sau incetosata * vedere neclara sau distorsionata * modificari in perceptia culorilor * cresteri constante ale dioptriilor * pierderi de vedere * disconfort cauzat de lumina naturala sau artificiala * pete albe, laptoase, pe suprafata pupilei/pupilelor Cum se trateaza? Cea mai buna solutie este operatia; aceasta se efectueaza cu scopul de a mari acuitatea vizuala, si de a imbunatati calitatea vietii. In toate cazurile, pacientul este cel care decide daca se opereaza sau nu. Iar in conditiile in care costurile pentru aceasta interventie chirurgicala nu sunt tocmai exorbitante, medicii recomanda efectuarea ei cat mai repede de la aflarea diagnosticului. Uneori, cataracta poate fi tratata cu ajutorul lentilelor speciale. Oricum ar fi, pacientul trebuie sa discute cu oftalmologul pentru a decide ce varianta se potriveste cel mai bine tipului si gradului de cataracta avut.

Scoala cu clasele I-VIII COSNA

    Pana in 1879, copii din Cosna puteau frecventa scoala primara romaneasca de stat in comuna Dorna Candrenilor, infiintata in 1862. Prima scoala primara comfensionala din Cosna  a fost infiintata de biserica din localitate in 1879 sustinuta de comuna prin fonduri provenite din veniturile padurilor graniceresti si a functionat intr-o incapere a armeanului Teodorovici  sub indrumarea invatatorului Ionica Orban. Din 1889, scoala s-a mutat in biserica veche construita in 1874 si a functionat aici intre anii 1889-1895 sub conducerea invatatorului Leon Ursachi. Din biserica veche, scoala comfesionala s-a mutat  intr-un local al primariei care fusese anterior carciuma si a functionat aici pana in 1938 sub conducerea invatatorului Grigore Brici  si ai succesorilor sai.
    Intre anii 1935-1938 s-a construit un local nou de scoala unde s-a mutat institutia si unde functioneaza si astazi. Din 1918 scoala comfesionala a devenit scoala primara de stat.
     Dintre obiectele de studiu buchisite in anul 1872 sunt precizate: ,, Inchipuirea spre Dumnezeu si rugaciune", ,,Catehismul", ,,Istoria Biblica", ,,Cunoasterea literelor de tipar si scrise", ,,Silabisirea si citirea" , ,,Invatamantul intuitiv", ,,Computulu" ,,Geografia", ,,Istoria patriei", ,,Scrisul" ,,Economia"  ,,Cantul Bisericesc". Aprecierile se faceau cu calificative: Foarte Bine, Bine, Destulatoriu (Suficient).
     Posturi didactice:         1879-1928-1post; 1928-1960-2posturi
                                                          1960-1961-3posturi
     Durata de scolarizare s-a ridicat la 7 clase iar in 1961-1962 la 8 clase existand 6 posturi didactice.
     Intre anii 1940-1944, Comuna Cosna a facut parte din UNGARIA iar invatamantul se facea in limba maghiara. Elevi aveau carnet de note Bilingv  iar numele lor au fost maghiarizate.
     Dintre cele 114 cadre didactice mentionate in ,, Monografia Comunei Cosna" ne oprim asupra celor care au slujit cu dragoste scoala noastra timp de 10 ani:

     1879-1889 - inv. Orban Ionica                     1980-1993 - prof. Pascan (Simionescu) Maria
     1895-1917 - inv. Brici Grigore                     1980-1990 - prof. Ianovici Iana
     1963-1974 - prof. Hrinca Tatiana                 1969-1975   Pavel Negrea
     1963-1984 - inv. Pilug (Cozan) Elena           1994-prezent
     1966-2003 - prof. Furnica (Fat) Maria         1980-1990 - prof. Chiriac (Avarvarei) Adriana
     1969-1984                                                  1984-prezent - inv. Todasca (Danci) Virginica
     1994-2007 - prof. Cozmin Vasile                 1986-2003 - prof. Tiganetea Doina
                                                                         1987-2002 - supl. Vasilut Nicoleta

     In prezent, Scoala cu clasele I-VIII Cosna are statut de scoala coordonatoare din anul 2004.

Absolventi clasei a VIII-a isi continua studiile la Grupul Scolar Agricol Dorna Candrenilor, Liceul Teoretic ,,Ion Luca" din Vatra Dornei sau la alte licee din judetul nostru sau Bistrita Nasaud.

      Daca la infiintarea scolii exista un singur cadru didactic, iata ca acum la aceasta institutie exista un numar de 16 posturi.

Drifturi cu Bicicleta

Orarul unui copil care nu invata

Luni: Lasa-ma in pace!
Marti: Doamne lasa-ma sa mor!
Miercuri:Doamne ajuta-ma sa trec si de ziua asta!

Joi: Incet, incet  mi-a mai revenit cheul de viata!

Vineri: Ma simpt mult mai bine!

Sambata:Sunt fericit!

Duminica:Of! Maine iar e Luni.

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti - d. 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”.[1] Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.[2] A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902.[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Data şi locul naşterii

Statuia lui Mihai Eminescu din CernăuţiÎntr-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuşi şi-a trecut data naşterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuţi unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. Totuşi, Titu Maiorescu, în lucrarea Eminescu şi poeziile lui (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. D. Giurescu şi preia concluzia acestuia privind data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, în Botoşani. Această dată rezultă din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoşani; în acest dosar data naşterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeaşi lună. Data naşterii este confirmată de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care însă susţine că locul naşterii trebuie considerat satul Ipoteşti.
omâne.
Familia Eminescu
Mihai Eminescu este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Familia cobora pe linie paternă din Transilvania de unde emigrează în Bucovina din cauza exploatării iobăgeşti, obligaţiilor militare şi a persecuţiilor religioase. Bunicii săi, Vasile şi Ioana, trăiesc în Călineştii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna întemeiată de emigranţii transilvăneni. Mor din cauza epidemiei de holeră din 1844, şi poetul, născut mult mai târziu, nu-i cunoaşte şi nu-i evocă în scrierile sale. Gheorghe, primul băiat al lui Vasile, tatăl poetului, trece din Bucovina în Moldova şi îndeplineşte funcţia de administrator de moşie. Este ridicat la rangul de căminar şi îşi întemeiază gospodăria sa la Ipoteşti, în Ţinutul Botoşanilor.

Primul născut, Şerban (n.1841), studiază medicina la Viena, se îmbolnăveşte de tuberculoză şi moare alienat în 1874. Niculae, născut în 1843, va contracta o boala venerică şi se va sinucide în Ipoteşti, în 1884. Iorgu, (n. 1844) studiază la Academia Militară din Berlin. Are o carieră de succes, dar moare în 1873 din cauza unei răceli contractate în timpul unei misiuni. Ruxandra se naşte în 1845, dar moare în copilărie. Ilie, n. 1846 a fost tovarăşul de joacă al lui Mihai, descris în mai multe poeme. Moare în 1863 în urma unei epidemii de tifos. Maria, n. 1848 sau 1849 trăieşte doar şapte ani şi jumătate. Aglae (n. 1852, d. 1906), a fost căsătorită de două ori, locuieşte în Ipoteşti şi are doi băieţi, pe Ioan şi pe George. A suferit de boala Basedow-Graves. Mihai a fost cel de-al şaptelea fiu. După el s-a născut în jur de 1854 Harieta, sora mai mică a poetului, cea care l-a îngrijit după instaurarea bolii. Matei, n. 1856, este singurul care a lăsat urmaşi direcţi. A studiat Politehnica la Praga şi a devenit căpitan în armata română. S-a luptat cu Titu Maiorescu, încercând să împiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an şi jumătate, data naşterii sau a morţii nefiind cunoscute.

O posibilă explicaţie este că în secolul al XIX-lea speranţa de viaţă nu depăşea 40 de ani, epidemiile de tifos, tuberculoză, hepatită erau frecvente, iar pentru sifilis nu exista vreun tratament, boala fiind incurabilă până la inventarea penicilinei
Copilăria
Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).

Între 1858 şi 1866, a urmat cu intermitenţe şcoala primară National Hauptschule (Şcoala primară ortodoxă orientală) la Cernăuţi. Frecventează aici şi clasa a IV-a în anul scolar 1859/1860. Nu cunoaştem unde face primele două clase primare, probabil într-un pension particular. Are ca învăţători pe Ioan Litviniuc şi Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienţă, învăţătorii săi participă la viaţa culturală şi întocmesc manuale şcolare. Termină şcoala primară cu rezultate bune la învăţătură. Nu s-a simţit legat, afectiv, de învăţătorii săi şi nu-i evocă în scrierile sale. A urmat clasa a III-a la „Nationale Hauptschule“ din Cernăuţi, fiind clasificat al 15-lea între 72 de elevi. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, după care a făcut două clase de gimnaziu.

Între 1860 şi 1861 a fost înscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernăuţi înfiinţat în 1808, singura instituţie de învăţământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul habsburgic în 1775. Se impune în cursul anilor prin buna organizare administrativă şi marea severitate în procesul de învăţământ. Profesorii se recrutau, cu precădere, din Austria, întocmesc studii şi colaborează la publicaţiile vremii. Se înfiinţează şi o catedră de română, destul de târziu, după 1848. Este ocupată de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu românesc, în patru tomuri, tipărit la Viena între 1862 şi 1865, cea dintâi istorie a literaturii române în texte. Frecventează cursurile la Ober Gymnasium şi fraţii săi, Şerban, Nicolae, Gheorghe şi Ilie. Termină clasa I cu rezultate bune la învăţătură. Nu are notă la română pe primul semestru şi este clasificat de Miron Călinescu, erudit în istoria bisericii ortodoxe române. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea în primul semestru şi al 23-lea în cel de-al doilea semestru. În clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedră, culegător din creaţie populară şi autor de studii de ţinută academică. Aron Pumnul l-a calificat, în ambele semestre, cu note maxime la română. A obţinut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latină) şi la Johann Haiduk, pe ambele semestre (la matematică). Mai târziu a mărturisit că îndepărtarea sa de matematică se datora metodei rele de predare.

În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deşi avea o situaţie bună la învăţătură. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la română calificativul vorzüglich (eminent). Plecând de vacanţa Paştelui la Ipoteşti, nu s-a mai întors la şcoală.


Promoţia 1864 a gimnaziului din Cernăuţi. În medalion ar putea fi EminescuÎn 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul Învăţământului din Bucureşti o subvenţie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, „nefiind nici un loc vacant de bursier“. În 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 către gimnaziul din Botoşani, i s-a promis că va fi primit „negreşit la ocaziune de vacanţă, după ce, însă, va îndeplini condiţiunile concursului“. Elevul Eminovici a plecat la Cernăuţi unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentaţii. La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoşani, apoi, peste puţin timp, a fost copist la comitetul permanent judeţean.

La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugămintea ca salariul cuvenit pe luna februarie să fie înmânat fratelui său Şerban. În 11 martie tânărul M. Eminovici a solicitat paşaport pentru trecere în Bucovina. În toamnă s-a aflat în gazdă la profesorul său, Aron Pumnul, ca îngrijitor al bibliotecii acestuia. Situaţia lui şcolară era de „privatist“. Cunoştea însă biblioteca lui Pumnul până la ultimul tom

Excursie la Suceava

In data de 8 aprilie 2009 grupul de copii ,,Speranta" a participat la un concert de muzica religioasa, desfasurat in cadrul amplelor manifestari reunite sub numele "Pastele in Bucovina". Dar inainte de concert am avut nevoie de relaxare si de aceea am inceput exursia prin a vizita manastirile Sucevita si Moldovita, unde am facut si cate o repetitie.
Apoi am mers la ,,Palma" unde am facut poze. Dupa care am mers la zoo, la radauti. Tin sa va spun ca animalele au fost foarte nepoliticoase (paunul sa intors cu dosul la noi, ama nea scuipat) si chiar hoate: o maimuta mi-a furat telefonul cand am incercat sa o fotografiez mai de aproape (sa fotografiat singura). Oricum a fost distractiv, daca excludem mila fata de bietele animale inchise acolo.
Urmatoarea oprire a fost la Suceava la manastirea Sf.Ioan cel Nou, unde am mai facut o repetitie si ne-am rugat sa nu ne facem de ras.
Cel mai amuzant loc a fost la planetariu, unde bietu prezentator nu stia ce se intampla in spatele lui (mai bine!). Desigur n-am putut ocoli un parc cu topogane si am vizitat rapid si Sala Tronului muzeul de istorie.
Ajunsi in casa de cultura ne-am cam impidicat uni de alti, cu florile in mana, intampinandul pe inalt Prea Sfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. Apoi ne-am distrat si pe seama teologilor care, spuneam noi, faceau ca indieni la vanatoare. Nu stiu cum faceam noi, dar ne-a venit si sa plangem cand ne-am vazut pe langa scena si pe scena. Ne tot intrebam unii pe alti ce cautam acolo si cum am putea sa ne furisam afara. Am si cantat si recitat si am resuflat usurati la final, ascultand aplauzele salii.
Totul s-a terminat cu bine: cu cumparaturi de la real si o Masa mult asteptata la Restaurant.

CE ESTE GRIPA PORCINĂ?


Gripa porcină este o maladie a aparatului respirator al porcilor provocată de viruşi gripali de tip A. Epidemiile de gripă porcină sunt un eveniment normal în cazul acestor animale. În mod uzual, oamenii nu contactează boala, dar uneori maladia este transmisibilă şi la aceştia, astfel că pot apărea şi apar şi infecţii ale populaţiei. De cele mai multe ori, cazurile umane de gripă porcină apar la cei care îşi desfăşoară activitatea în preajma acestor animale, dar este posibil ca virusul să se răspândească şi de la om la om.

CARE SUNT SIMPTOMELE GRIPEI PORCINE?

Simptomele gripei porcine la oameni sunt similare simptomelor gripei obişnuite şi includ febră, tuse, senzaţia de gât uscat, dureri de muşchi, dureri de cap, frisoane şi o stare accentuată de oboseală. Unii oameni au raportat şi diaree şi stări de vomă ca simptome asociate gripei porcine. În trecut, boli grave precum pneumonia şi insuficienţa respiratorie, ca şi moartea, au fost asociate cu contaminarea cu acest virus gripal porcin la oameni. Ca şi în cazul gripei sezoniere, gripa porcină poate provoca o înrăutăţire a simptomelor caracteristice unor boli cronice la populaţia umană infectată.

CÂT DE GRAVĂ ESTE BOALA ÎN CAZUL OAMENILOR?

Ca şi în cazul gripei sezoniere, gripa porcină, când se manifestă la oameni, se poate manifesta cu diverse grade de severitate, de la forme uşoare până la unele grave. Între 2005 şi ianuarie 2009, au fost raportate 12 cazuri de gripă porcină la oameni în S.U.A., dintre care niciun caz mortal.

Totuşi, infecţiile cu gripă porcină pot avea urmări extrem de grave. În septembrie 1988, o femeie însărcinată în vârstă de 32 de ani, cu o stare anterioară infectării a sănătăţii foarte bună, din statul Wisconsin, a fost spitalizată cu diagnosticul pneumonie după ce a contactat virusul gripei porcine, pentru a-şi pierde viaţa 8 zile mai târziu. În 1976 a izbucnit o epidemie de gripă porcină în statul New Jersey, oraşul Fort Dix, cu urmări foarte grave: au fost înregistrate mai mult de 200 de cazuri de îmbolnăviri cu simptome grave şi un deces.

CUM SE TRANSMITE BOALA?

Gripa porcină se poate transmite în două moduri. În primul rând, în urma contactului cu porci contaminaţi sau a contactului cu elemente de ambient contaminate cu acest virus. În al doilea rând, prin contactul cu o persoană infectată cu virusul gripei porcine. Cazuri de contaminare de la om la om au fost de asemenea documentate şi se crede că mecanismul este acelaşi ca în cazul gripei sezoniere. În prezent, se consideră că gripa se răspândeşte în special de la om la om prin tuse ori strănutul persoanelor infectate.
EXISTĂ MEDICAMENTE ÎMPOTRIVA GRIPEI PORCINE?

Răspunsul scurt este DA. CDC (Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor al guvernului american) recomandă folosirea oseltamivirului şi zanamivirului (medicamente antivirale) pentru tratamentul, respectiv prevenirea infectării cu virusul care cauzează gripa porcină. Medicamentele antivirale se eliberează pe bază de reţetă şi se întâlnesc de obicei sub forma de capsule, sub formă lichidă sau ca inhalatori care luptă cu gripa împiedicând reproducerea virusului în interiorul organismului uman.

Dacă vă îmbolnăviţi, medicamentele antivirale pot reduce simptomele bolii şi vă pot face să vă simţiţi mai bine mai repede. Acestea pot, de asemenea, preveni complicaţii ale bolii. Ele acţionează cel mai bine în cazul în care administrarea începe foarte curând după îmbolnăvire, mai exact în primele două zile de la apariţia primelor simptome.

Cei infectaţi cu virusul gripei porcine trebuie consideraţi ca fiind potenţial contagioşi atâta vreme cât prezintă simptomele bolii şi, posibil, în următoarele 7 zile de la declanşarea bolii. Copiii, în special cei mai tineri dintre aceştia, pot fi contagioşi pentru perioade mai lungi.

CUM NE PROTEJĂM DE GRIPA PORCINĂ?

În prezent nu există un vaccin disponibil care să protejeze omul împotriva gripei porcine.
Între timp a fost dezvoltat un vaccin împotriva gripei porcine.

Totuşi, există măsuri cotidiene pe care oamenii le pot lua pentru a preveni răspândirea viruşilor care provoacă boli ale sistemului respirator, cum este şi cazul gripei. Urmaţi în fiecare zi măsurile următoare pentru a vă proteja sănătatea:
Acoperiţi-vă nasul şi gura cu un şerveţel când tuşiţi sau strănutaţi.
Aruncaţi şerveţelul la coşul de gunoi după folosire.
Spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun de câte ori aveţi posibilitatea, mai ales după ce strănutaţi sau tuşiţi.
Foarte eficace sunt şi şerveţelele umede pe bază de alcool medicinal.
Evitaţi apropierea de persoane bolnave.
Dacă vă îmbolnăviţi de gripă, se recomandă să rămâneţi acasă, întrerupând cursurile sau serviciul, limitând astfel contactul cu ceilalţi pentru a nu le transmite şi lor boala.
Evitaţi să vă atingeţi ochii, nasul şi gura, deoarece microbii şi viruşii se răspândesc în acest mod.

CE FACEŢI DACĂ VĂ ÎMBOLNĂVIŢI?

Dacă locuiţi într-o zonă unde au fost raportate cazuri de gripă porcină şi dacă prezentaţi simptome asemenea celor asociate acestei maladii, precum febră, dureri musculare, guturai, gât uscat, greţuri, stări de vomă sau diaree, este indicat să contactaţi medicul de familie, mai ales dacă sunteţi îngrijorat din pricina simptomelor d-voastră. Medicul d-voastră va hotărî dacă sunt necesare teste suplimentare sau administrarea unui tratament.

Dacă sunteţi bolnav, ar trebui să rămâneţi acasă şi să evitaţi contactul cu alţi oameni pe cât posibil, pentru a limita răspândirea bolii. Dacă vă îmbolnăviţi şi manifestaţi unul din simptomele următoare, apelaţi la asistenţa medicală de urgenţă. În cazul copiilor, simptomele care necesită asistenţă medicală de urgenţă includ respiraţia rapidă sau problemele de respiraţie, culoarea albăstruie a pielii, diminuarea nevoii de a bea fluide (îngurgitarea insuficientă de fluide), somnul prelungit, lipsa dorinţei de interacţiune (copilul devine atât de uşor iritabil încât nu mai doreşte să fie ţinut în braţe), febră însoţită de urticarie sau simptome caracteristice gripei care se diminuează doar pentru a reveni cu febră şi tuse mai severe.

În cazul adulţilor, simptomele care necesită asistenţă medicală de urgenţă includ dificultăţile de respiraţie, dureri sau senzaţie de presiune în piept sau în zona abdomenului, senzaţie bruscă de ameţeală, confuzie, dar şi vomă severă sau persistentă.

Populaţia nu trebuie să îşi facă griji cu privire la consumul şi prepararea cărnii de porc. Virusul gripei porcine nu se transmite prin intermediul alimentelor. Consumul cărnii de porc preparate în bucătărie şi manevrată corespunzător este sigur.

Obiecte turistice locale

La o departare de 20 km de vatra dornei se afla comuna Poiana Stampei, unde putem vizita Rezervatia Tinovul Mare (675 ha), cea mai intinsa rezervatie de turba din tara, care prezinta un interes stiintific aparte. Tinovul (mlastina oligotrofa), acoperit cu exemplare rare de pin si un strat gros de muschi de turba, este strabatut, pe 800 m, pe un podet de lemn accesibil turistilor.
Aici apar ''arbori schiloditi" datorita solului torbos, muschi spahgnum si o planta carnivora - roua cerului (drosera rotundifolia).
Din solul orasului Vatra Dornei trecand prin Dorna Arini, ne indreptam catre salbaticele chei Ale Zugrenilor, sapate de apa bistritei in roci critaline, intre masivul Bistritei si Pietrosul Bistritei, declarate monument al naturi. De la cabana zugreni
(situata pe o insula formata de raul Bistrita),un traseu montan marcat cu triunghi rosu cu durata a trei ore, ajunge la hotelul Alpin Rarau.
Din Vatra Dornei spre muntii vulcanici Calimani se strabate micro depresiunea Saru Dornei si se ajunge in satul Gura Haitii, de unde pornesc numeroase trasee montane, asa cum sa prezentat. In aest sat , se pot vedea trei dintre numerosi megalitici gasiti in Calimani. Este vorba de niste stanci inscriptionate cu interesante simboluri soleiforme, apartinand unei epoci indepartate, cand Cultul Soarelui era practicat in munti in cadrul unei sarbatori solstitiale sau echinoctiale. Celor care nu au timp sa porneasca in trasee montane prea lungi, le recomandam o accesiune pana la Rezervatia geologica 12 Apostoli, aici intalnim o priveliste fantastica uluitoare ce se transpune intr-o lume mitologica, populata de personaje fantastice:Gusterul, Mosul Dragonii, Neferititi, Camila, Cei 40 mucenici si 12 Apostoli. Aceste forme ciudate din piatra par a fi modelate de zei.

Festivalul Fructelor de Pădure, la Coşna

Ediţia a patra a manifestării găzduite de comuna Coşna, Festivalul Fructelor de Pădure, va avea loc, anul acesta, în primul weekend din septembrie, tocmai pentru ca fructele de pădure să fie culese, prelucrate şi transformate în produsele ce vor face deliciul festivalului.
Deşi încă nu s-au finalizat punctele din program, de la primarul Iliuţă Ivan am aflat că ziua de sâmbătă este dedicată concursurilor sportive, urmând ca duminică să se desfăşoare „grosul” manifestărilor.
Programul de duminică va debuta la ora 10.00, cu slujba de la biserica din comună.
Tot duminică, 6 septembrie, de la ora 13.00, prin centrul comunei vor defila cei mai frumoşi cai. La standurile ce vor fi organizate vor fi expuse cele mai bune fructe de pădure, dar şi dulceţuri, gemuri sau siropuri preparate de gospodine.
Elevii care au obţinut cele mai bune rezultate la învăţătură în anul şcolar trecut vor fi premiaţi de consiliul local şi primărie, însă un moment special va fi dedicat şi celor care au sărbătorit deja „nunta de aur”, ocazionată de împlinirea a 50 de ani de la căsătorie.
Momentele artistice, ce se vor derula pe scena amplasată în vecinătatea primăriei, vor fi asigurate de către corul „Ecclesia” al Parohiei Dorna Candrenilor în colaborare cu corul de copii al Căminului Cultural Coşna, dar şi de grupul de copii „ Speranţa” al Şcolii cu clasele I-VIII Coşna. Invitate în festival sunt şi ansamblurile „Dorna Dorului” – Vatra Dornei, „Cetina”- Şaru Dornei, „Plaiurile Pojorâtei” – Pojorâta, Sîntioana – Mărişel, jud. Bistriţa-Năsăud, „Coşnencuţa” – Coşna, „Flori de Mină”- Iacobeni, „Doina Maramureşului” –Moisei, jud. Maramureş şi Formaţia „Intensiv” din Suceava. Programele ansamblurilor şi formaţiilor vor fi completate de recitalurile susţinute de către Angelica Flutur, Laura Haidău, Ilioara Ştefănel, Mădălina Candrea, Călin Brăteanu şi Narcis Precup. Invitatul special al ediţiei de anul acesta al Festivalului Fructelor de Pădure de la Coşna va fi preotul-artist Cristian Pomohaci.

10 Sfaturi de a avea un calculator 100% protejat de virusi

1.In primul rand este foarte indicat sa aveti un sistem de operare (windows Mocox, linux) cu licenta adica unul cumparat si sa evitati instalerea unui windows piratat. Cel mai sigur este cel original cu licenta.

2.Ori ce program doriti sa utilizati asigurati-va ca este functional si ca nu este virusat. Pentru a fi sigur mai bine luati-l cu licenta.

3.Utilizati programe recomandate pentru sistemul de operare pe care il folositi.

4.Pentu o securitate maxima folositi programe antivirus. Dar daca doriti sa fiti sigur de functionarea acestora procurati-le cu licenta. Daca avei conectiune la internet atunci updatati-l regulat la internet, pentru a-si intari capacitatea de distrugere a virusilor. Cele mai bune programe antivirus sunt cele care au fost facute cel mai recent.

5.Daca anti-virusul va identificat un virus in calculator atunci nul ignorati ci stergeti-l cat mai repede din calculator.

6.Asigurati-va ca aveti pornit intodeauna firewall-ul si ca este functional.La fel si anti-spyware-ul.

7.Nu instalati programe piratate, virusate. Ele va vor afecta functionalitatea PC-ului. La fel si jocurile, mai bine le cumparati, astfel veti fi sigur ca PC-ul dumneavoastra functioneaza 100% si nu ca vor aparea errori care vor strica sistemul de operare.

8.Nu intrati pe site-urile virusate, deoarece virusi de pe acel site va vor intra in calculator, evitati site-urile cu muzica, crack-uri si programe (doar unele dintre ele).

9.Nu introduceti fisiere executabile virusate pe hard disk. Aceste fisiere contin virusi foarte multii si fosrte periculosi care va vor ataca fisierele executabile din calculator.

10.Urmariti intodeauna instructiunile de instalare si de utilizare a programelor si urmati sfaturile pe care vi le dau programele de secuitate.

Urmand aceste sfaturi veti avea un calculator 100% functional si nevirusat!.

Windows VISTA, XP-ul dus la cosmetician

Scump la...grafica, ieftin la... cautare

La vederea noii interfete din VISTA, completata cu sistemul revolutionar AERO , ori ce utilizator va aprecia iconurile tridimensionale si ferestrele transparente cu navigarea in cascada (Elip 2Aa3D), pentru toate acestea trebuie insa sa pregatiti o placa video destul de performanta, RAM suficienti si un procesor puternic.


Un plus demn de remarcat este motorul de cautare integrat in Windows VISTA, denumit ,,Google Desktop search", care simplifica forte mult cautarea documentelor pe hard disk.


Liber la distractie:


Daca Windows XP poate reda fisiere audio, video, CD, DVD, imagini folosind propriile aplicatii sau cu ajutorul altor aplicatii Third-party, VISTA ,,stie" sa faca toate aceste lucruri cu ajutorul Windows media player 11. O noua facilitate consta in integrarea Direct x 10, componenta software care aduce un important plus de performanta aplicatiilor grafice si jocurilor.Toate versiunile Windows VISTA au integrata noua aplicatie antispyware ,,Windows Defender", care ofera un minim de protectie impotriva virusilor, dar care nu elimina necesitatea unei aplicatii antivirus. Mai multe detalii despre Windows VISTA puteti afla pe internet, pe http://www.microsoft.com/


Cerinte Hardware (minime)


Procesor: 800MHz


Memorie:512 mb


HDD:20 GB spatiu liber necesar


Super VGA


DVD driver.

Plantele Medicinale din Flora Spontana

Papadia: Papadia e o planta vivace. In pamant are o radacina carnoasa pivotanta, putin ramificata ajungand uneori la 20 cm lungime cu un rizom scurt de multe ori avand mai multe capete.

Frunzele sunt in rozeta cu marginile divizate in lobi mari neegali si cu varful triunghiular ascutit. Din mijlocul rozetei de frunze apare tulpina floriferica goala la interior purtand la partea superioara un capitul floral de culoare galbena format numai din flori linguale. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). Infloreste incepand din luna aprilie pana in septembrie.

De la papadie se recolteaza in scopuri medicinale planta intreaga, frunzele si radacinile. Planta intreaga impreuna cu radacinile se scoate din pamant primavara inainte de inflorire cand are procentul cel mai mare de latex. Frunzele se recolteaza primavara. Radacina se recolteaza incepand din iunie pana toamna tarziu.

Intrebuintari: Papadia se foloseste in bolile de ficat, si pentru cresterea poftei de mancare. Are efect depurativ si ajuta la fluidificarea sangelui.

Comuna Cosna

In ,,raiul Moldovei" in SUCEAVA judetul SV, la 14 km de municipiul Vatra Dornei, 126 km de municipiul Suceava si 70 km de municipiul Bistrita se afla comuna Cosna la altitudinea de 840 m. Comunele ce imprejmuiesc Cosna sunt in partea de nord Carlibaba si Iacobeni, la sud Poiana Stampei si Ilva Mare (jud Bistrita Nasaud) la est Dorna Candrenilor si la vest Comuna Lunca Ilvei. Numele localitati este dat de raul ce o strabate .
Hotarele comunei Cosna coincid in zonele N, V si S cu hotarele dintre Moldova si Transilvania existente pana in anul 1769. Localitatea a fost cunoscuta inca din 1410, fiind inglobata in dania domnitorului Alexandru cel Bun facuta Manastiri Moldovita (acesta acorda manastiri Muntele suhard de pe raza satului Cosna) .
Din 1926 si pana in 1940, Cosna a fost incadrata in jud Campulung iar din 1940 pana in 1944 s-a aflat sub ocupatie maghiara. Reintegrata in jud Campulung pana in 1952, Cosna a facut parte din raionul Vatra Dornei pana in 1968, cand prin reforma teritorial-administrativa din februarie, a devenit sat al Comunei Dorna Candrenilor si a redevenit comuna in septembrie 2003, in baza legi nr.378 din 2003 prin vointa populatiei acestei Localitati.
Comuna Cosna are o suprafata de 20 878 ha (15 715 ha padure, 4 763 ha terenuri agricole) si o populatie de 1655 de locuitori.
Comuna este compusa din 5 sate: Cosna, Podu Cosnei, Tesna, Valea Bancului si Romanesti.
Satul Poducosnei este strabatut de drumul european 576 si de calea ferata ce face legatura intre jud Bistrita Nasaud, cu ramificatii de la Dealul Floreni spre Poiana Stampei si Dornisoara,
In '' Dictionarul toponimic'' Nestor Simon retine si explica denumirea Comunei Cosna, dar si a paraului Cosna astfel:
,,Cosna- rau in munti ostici ai Rodnei, acest rau se naste din Paraul Vacarilor si Izvorul Valfi, curge spre ost pana se imbina Cu Izvorul Bancului, la dreapta au influenti Paraul Iguanelor si Paraul lui Chirila"